La intersecția de la L-uri, unde 5 mașini stăm la coadă să virăm la stânga și un deștept depășește coloana prin dreapta și se bagă în față.
La bancă unde stăm toți în spatele liniei galbene ca să nu-i citim pin-ul cetățeanului care e deja la ghișeu și vine un puță cu pantalonii în vine și se-ndeasă în curu' omului de zici că vrea să-l buzunărească... aici strică paza băncii și fătuca de la ghișeu.
La casă la supermarket unde în timp ce-ți pui cumpărăturile pe bandă vine un burtos, te-mpinge cu tot gabaritul și-ți aruncă peste umăr ”am numai două articole” dintre care unul, ghinion, n-are cod și stai acolo până binevoiește careva să vină să lămurească situația, iar aia de la casă e senină de parcă așa ar fi normal.
Pe primul l-am depășit, l-am împins nițel spre bordură și l-am salutat cu degetul.
Pe-al doilea l-am lăsat în pace până au mai venit vreo 3 persoane în spatele meu după care l-am apostrofat și l-am trimis la coadă.
În al treilea caz am lăsat toate cumpărăturile pe bandă și am plecat.
Dar cui prodest?
Băgatul ăsta în față nu e hoție în adevăratul sens al cuvântului că nu-s implicate ”bunuri materiale” (conform dexului, hoție = delict constând în însușirea pe ascuns a bunurilor materiale străine) dar io-l consider furtișag din ce am eu mai scump și mai puțin: timpul.
Tu un pic, ăla un pic, al treilea un pic și el... și io ajung să pierd ore din viață pentru că fiecare al doilea cetățean al patriei se crede ”descurcăreț”... ia hai sictir că nu s-a întâlnit hoțu' cu prostu'.
Mă obosește să fac haiducii și știu că nu rezolv nimic dar măcar mă răcoresc.
Aștept totuși (cu nerăbdare) normalitatea în care dacă vrei ceva ce nu-i al tău, rogi frumos să ți se dea.
P.S. după criteriile mele ieri n-a fost o zi bună... poate d-aia m-am înfoiat :-)
