Beware of the brain fart!

Beware of the brain fart!

luni, 10 noiembrie 2014

Zamă de picioci cu tarcăn

Zamă = ciorbă
Picioci = barabule, crumpene... cartofi mă, cartofi :-P
Tarcăn = tarhon

Ciorbă de cartofi cu tarhon (o rețetă de-a bunicii mele materne pe care am reprodus-o din amintiri)

De musai ca de voie bună, două lucruri trebuie să le aveți înainte de a vă apuca de treabă: zama de cucoș și tarcănul (conservat dacă-i iarnă ). Fără ele iese ori o zamă chioară ori una searbădă.

Am, așadar, scos de la congelator niște zeamă de cocoș (se pune la fiert în cuktă - oală sub presiune- un cocoș proaspăt beregățit sau o găină galbenă de grasă, cu niscaiva piper si dafin, până poți înfige dinții în el. În funcție de etatea păsării asta poate însemna de la o oră până la două).


Cartofi, țelină, morcovi, păstârnac și câteva cepuțe. Evident fiind ciorbă de cartofi, restu-s doar pentru parfum și culoare.

Cartofii tăiați cât de-o-mbucătură, restul legumelor cubulețe mititele (să nu vă prind cu ele pe răzătoare că iese un terci) să-ncapă-n lingură pe lângă picioci. Ceapa întreagă sau tăiată în patru.

Se pun la fiert toate cele. Dacă atunci când dă în clocot face spume... spumuim și dăm focul mic.
Legumele trebuie să fie fierte dar nu prea tare, bunica nu știa de ”al dente” dar întotdeauna legumele făceau cranț în mijloc.

Când îs toate fierte, luăm un pumn de tarhon din borcan și-l scuturăm bine de sare (cârcotașii deja mârâiau că unde-i sarea) sau dacă suntem mai delicați de rinichi și tensiune îl clătim nițel. Fără frică, oricum rămâne sare-n el câtă vrei.
În felul ăsta sarea nu pătrunde prea mult în legume care rămân dulci în contrast cu zama sărată.
Zeama de la una sau două lămâi (după gust) dau acreala (io nu sufăr oțetul din clasa întâi când am avut o colegă cu două cozi negre-pana-corbului și groase ca pe mână spoite din belșug cu gaz și oțet întru dezinsecție - de-atunci când zici ”oțet” răspund ”păduchi” și când îl miros îmi vine să mă scarpin în cap).

La sfârșit un răsfăț de smântână de țară, cât de multă.

Zama asta parfumată, dacă-i precedată de-o pălincă și însoțită de-o pită de casă, bate la cur bucătăriile franțuzești, italienești și ale altor neamuri firoscoase.