În general mă amuz pe seama generalizărilor presupuse de încadrarea întregii populații a globului în 12 semne zodiacale și consider faptul că în jurul meu se adună în mod predominant persoane născute în anumite luni ale anului doar o coincidență... dar cu Luna, bag de seamă, e o treabă serioasă.
De fiecare dată când ajung acasă ruptă de oboseală din pricină c-am cutreierat coclauri, m-am dedat la chefuri pân-la ziuă ori am hălăduit sute de kilometri fără țintă și mă las fără vlagă pe canapea... pe geamul livingului rânjește la mine o lună cât ligheanul.
Stăteam ieri seară și făceam un bilanț, stârnit cumva și de replica omului meu ”bă, dar când te-apucă... nici dracu nu te domolește!” (spusă sub clar de lună), din care mi-a rezultat că mă găsesc să fac chestii cu consum mare de energie numai pe lună plină. Atunci mut mobila, atunci îmi arde de dansat pe mese, atunci m-apucă de ducă. Am verificat data pozelor de la câteva ”acțiuni” și toate, dar absolut toate, heirupismele mele îs pe lună plină.
În aceeași perioadă dorm cu 2-3 ore mai puțin pe noapte, am o toleranță mai mare la alcool și mănânc mai puțin decât de obicei.
Și nu, nu ies în curte să hăulesc, nu-mi crește blană și nu mușc...
Acum c-am descoperit ”apa caldă” stau și mă gândesc ce să fac cu ea... și singura aplicație practică mi se pare aceea de a nu programa în avans mari ”vitejii” în alte intervale de timp pentru că există riscul să mi se fâsâie entuziasmul.
La voi cum e treaba asta cu luna? Ați băgat de seamă ceva modificări comportamentale?
