Beware of the brain fart!

Beware of the brain fart!

vineri, 23 decembrie 2016

2016

Tuturor celor care ați făcut parte din viața mea în 2016 vreau să vă mulțumesc: 

- celor care m-au făcut să râd până m-a durut burta și celor care m-au făcut să plâng cu sughițuri
- celor care au încercat să-mi consume minutele nelimitate la telefon (și aproape au reușit) și celor care m-au ”expediat” în 30 de secunde 
- celor cu care am dansat de-am uitat unde sunt și celor care m-au refuzat mai cald sau mai sec, fiecare după sufletul și dispoziția lui
- celor care m-au învățat lucruri noi și celor care au învățat ceva de la mine
- celor care m-au strâns în brațe și celor care mi-au întors spatele
- celor care au fost sinceri cu mine și celor care m-au mințit cu motiv sau gratuit, mai serios sau mai lejer,cu consecințe sau fără
- celor care și-au ținut promisiunile și celor care le-au uitat
- celor împreună cu care m-am jucat și celor care s-au jucat cu mine
- celor cu care am băut dar și abstinenților care s-au uitat cu reproș când am întrecut măsura
- celor care-au venit, celor care-au plecat și celor care stau lângă mine de ani
- celor care m-au înțeles și celor care m-au judecat
- celor care m-au ajutat și celor care m-au încurcat 
- celor pe care i-am dezamăgit și celor care m-au dezamăgit
- celor care mi-au ”dat nas” și celor care mi-au ”dat peste nas”
- celor care mi-au încărcat bateriile și celor care mi-au mâncat ultima ”liniuță” de energie (regenerabilă, din fericire)

Fiecare dintre voi este, mai mult sau mai puțin, motivul pentru care sunt azi un pic altfel decât eram acum un an pe vremea asta. 
”Altfel” nu înseamnă nici mai bine și nici mai rău. 
Altfel e altfel și-atât, n-are grade de comparație.

2016 a fost, în medie, un an bun. O medie făcută din piscuri și prăpăstii, ca orice statistică. 
2016 a fost, pentru mine, un an yo-yo în care n-am avut, har Domnului, timp să mă plictisesc.

Să fiți sănătoși și fericiți dragilor și să vă meargă bine.