Ceasul a fost pus la 4.30... la 4.00 m-am trezit spontan și definitiv, așa că după ce-am stat juma de oră cu ochii în tavan am decis că-i vremea pentru cafea.
La 6.30, conform planului am pornit la drum.
Vito aka Vițelul, e diesel și are tracțiune spate (FMM de dubă) e gol și se bâțâie pe bălți ca toate visele rele... măcar are cutie manuală :) cu 6 viteze și volanul reglabil.
Plouă peste puterea ștergătoarelor, la Buzău strada e bombardata, ușa laterală scârțâie ca o gașcă de stafii... FMM dubă!
Numărăm fotoliile și mesele, cineva n-a știut aritmetică dar nu e grav. Leontin zice: "Uite două rafturi, sunt tot albe. Nu-ți trebuie?"
"Ba da, cât costă?"
"Nimic, ia-le!".
Las camionul să încarce și mă pornesc la... Buruienești - Neamț.
Alina e copilotul perfect! Nu vrea pipi, nu vrea apă, nu vrea mâncare și în plus pune muzică și vorbește exact cât trebuie, nici mai mult nici mai puțin. Aaaa, și nu se sperie :) nu chițăie la fiecare frână! Să-ți dea Bunuțu' sănătate măi fată dragă!
De la Roman la Buruienești drumul e... off road cu urme de asfalt... denivelările au juma de metru înălțime și n-ai pe unde să le ocolești, Alina a făcut 2 filmulețe, le vom difuza cândva, fără sonor, că nu există atâta beep pe lumea asta :P
Depozitul de mochetă e... întortocheat, ne-am perindat degeaba, toate-s frumoase da' nu ce-mi trebuie mie. Îmi amintesc că am în rucsac mostrele de culoare de la draperii, i le dau omului și-n 20 de min, treaba-i gata. A găsit culorile, ne apucăm de încărcat.
Alina. a primit un pumn de nuci, le sparge gospodărește cu patentul și mă hrănește și pe mine care încerc să așez pachetele în dubă astfel încât să nu-mi flencăne în curbe.
"Doamna n-are astâmpăr, i-am zis că le așezăm noi, dar nu ascultă!" :))) Mno, mi s-a dus buhul și-n Moldova!
La întoarcere a fost... lin! Muzică, povești, ploaie, parbrizul numai "sfinți" pe interior... FMM dubă, cum vine mașină din față, cum se lasă ceața!
Până-n Găești... două accidente, unul grav, unul ușor, zice Waze... căcălau de mașini în coloană! Am luat-o pe la Pădureni, jumate asfalt, jumate macadam... trăiască duba, am ieșit la liman în 10 min, prin niște bălți care ar fi acoperit TT-ul.
Cu toți morțișorii cu care am blagoslovit-o, duba e minunată. Are forță, se-nfige ca un turism și se așează în curbe splendid. Totuși acvaplanează de căcat, și i se duce curu' imprevizibil. Pe uscat o iubesc, pe șleauri ude... FMM. Love & hate :) the perfect combination :P.
Hai noroc (am mai găsit 2 dește de Jack) și noapte bună!