... mi se pare cea mai tâmpită urare, uite de ce:
Când mă enervează cineva îmi doresc să-l văd cum se despică precum roșia coaptă și sar sâmburi din el... dar m-aș speria foarte tare dacă s-ar întâmpla și mi-ar părea rău, oricât de idiot ar fi ăla din fața mea.
Am zile când îmi doresc să se crape pământul și să mă înghită... dar mă răzgândesc repede.
Mi-ar plăcea uneori să mai am 14 ani... dar n-aș mai vrea să trec prin adolescență.
Aș ”bea o cafea” cu Jeff Goldblum... dar are 62 de ani și mi-e că-i crește tensiunea de la ”cafea”.
Îmi doresc o mitralieră cu care să fac ”curățenie” în jurul meu... dar mă gândesc că atâtea hoituri ar puți foarte tare.
Îmi trece prin cap uneori cum ar fi dacă aș putea citi gândurile altora... și mă înspăimânt... mi-s prea destul ale mele.
Cred că trebuia să mă fi născut în anii 20, în SUA, când era permis aproape orice... da-mi aduc aminte de prohibiție și-mi trece.
M-aș transforma în muscă și m-aș strecura prin casele prietenilor mei ca să aud ce vorbesc despre mine când nu-s prezentă dar... aș rămâne singură, așa că mai bine nu.
Dacă aș avea puterile vrăjitorești ale Samanthei... ăsta-i un scenariu pe care nu l-am putut duce niciodată până la capăt pentru că m-am încurcat în detalii.
Morala: mi-am dorit de-a lungul vieții o grămadă de chestii care nu mi s-ar fi potrivit (problema e că m-am prins după ce mi-am dorit foarte tare și uneori abia după ce dorința s-a împlinit) așa că mie, personal, mi-e deseori frică de ce-mi doresc.
Aia cu visele s-o comenteze cine n-a avut niciodată un coșmar atât de intens încât să se trezească cu pulsul 200 și lac de sudoare.
D-aia vă rog din tot suflețelul meu cel mic și negru să nu-mi urați niciodată ”îndeplinirea tuturor dorințelor” și ”împlinirea viselor” nici atât, că mă băgați într-un mare căcat dacă se întâmplă minunea.
