Beware of the brain fart!

Beware of the brain fart!

miercuri, 27 iulie 2016

Nostalgia, nostalgia canaglia...

Ca sa ajung de-acasa la munca trebuie sa ies dintr-o straduta laterala, la stanga, in drumul european. De obicei, fentez doua tiruri si gata-i treaba, doar ca azi am nimerit in spatele unei Dacii 1300. D-aia veche, cu carburator.
Mai oameni buni, cand mi-a intrat pe nara mirosul ala inconfundabil de esapament si ulei ars amestecat c-un pic de benzina cruda... m-a apucat un dor de duca, ceva de speriat.
Tot drumul pana la pasajul de la Bascov am visat ca o sa tin drumul drept pana la mare. Incepusem chiar sa-mi inventez scuze pentru absenta de la munca. 
Imi ramasese pe creier mirosul de cur-incins-de-Dacie desi de-acum era amestecat cu alge, crema de protectie solara si-un pic de damf de bere.
La Bascov, dupa doua eschive care l-au derutat pe prapaditul din spatele meu (scuze nene) am facut la dreapta si iacata-ma-s la munca. Dacia a mers inainte. Poate omul mergea la tara, la muncile campului, da-n capul meu a mers la mare... in ciuda mea!
Cred ca uciderea spontaneitatii cu scuza "datoriei" e primul semn de old-age.
Unde-i vremea cand saream noaptea din pijamale ca sa plecam, cu costumele de baie intr-o plasa (ca valiza era-n pod), la mare?
Ce lipseste din poza? EU!

Unde-i vremea cand mi-am luat 89 de zile de concediu medical (ca la 90 ma bagau in comisie pentru pensionare!) si-am batut litoralul toata vara, mutandu-ma din hotel in hotel la fiecare doua saptamani ca aveam bilete prin sindicat de la tot neamul?
Cand am trecut Transfagarasanul noaptea, doar cu frana de mana (placutele capitulasera inca de la Capataneni) si cu scaunul soferului lasat pe spate ca nu l-am mai putut ridica - de ce l-am lasat pe spate? Ete nah... 
Cand ne duceam la pescuit, la Calugarita (pe jos) si fara provizii, ca "mancam ce prindem" si faceam foamea 3 zile c-o sticla de vin si-o paine pe care-o luasem pentru momeala... unde mai pui ca ne dadea tarcoale un urs de-am dormit toti intr-un pat de-o persoana, singurul de la etaj. Frig, foame, frica... radem si-acum cand ne amintim de cei-trei-F.
Sau iarna cand am urcat Sureanu in patru labe, ca batea vantul cu 80 km/h de nu puteai sta in picioare si era zapada pan-la burta... da' macar in cabana era cald. Cum sa nu fie daca eram 40 de insi in 17 paturi?





Acuma nuuu, cum? Stai s-o programam, sa analizam, sa vedem, sa ne cacam nitel pe noi, ca nu-i momentul... si-uite-asa... am facut la dreapta, in loc sa merg inainte. 
Pffffffffffffff !!!